Înainte de toate, menționăm faptul că rădașca este o insectă protejată prin lege, iar capturarea și uciderea speciei este pedepsită.

Rădașca este unul dintre cei mai remarcabili gândaci din Europa, fiind considerat cel mai mare coleopter din țara noastră.

Descriere, reproducere și mediu de viață

În lume există aproximativ 800 de specii de rădașcă, majoritatea aflându-se în zona Asiei. Cel mai mult trăiește în păduri, în special fiind iubitoare de stejar, dar poate fi observată și în parcuri și grădini. Existența sa este strâns legată de cea a arborilor bătrâni și preferă lemnul mort (trăiește chiar în arborii deja căzuți la pământ). Studiile biologilor arată că viața lor depinde de seva lemnului, întrucât specia de rădașcă nu are viața lungă în afara arborilor și are nevoie de trei până la cinci ani pentru a se dezvolta complet.

Provenind din latinescul ”lucanus cervus”, rădașca, cunoscută și ca răgace sau caradașcă, face parte din familia Lucanidae. Are două coarne, corp închis la culoare, cu o tentă violet-brună, iar larvele sunt de culoare alb-crem.

Specia este destul de mare comparativ cu alte insecte, având o lungime 25 – 75 milimetri.

O recunoaștem ușor, datorită cleștilor care poti fi observați pe cap (foto). În principiu, rădașcele nu sunt periculoase pentru om, cel mult poate ciupi dacă se simte amenințată, însă fără a provoca boli. Cleștii de pe capul lor sunt
impresionanți mai ales la masculi, care se folosesc de aceștia ca metodă de apărare. Mandibulele mari și roșcate ale masculului seamănă cu niște coarne de cerb.

Masculul-rădașcă poate fi văzut în perioada mai-iunie, la scurt timp făcându-și apariția și femelele. Că tot vorbeam despre cleștii lor mai sus, masculul se va folosi de aceștia atunci când va impresiona femela și, dacă există doi masculi intersați de aceeași femelș, aceștia vor scoate cleștii la înaintare, luptându-se fără a-și provoca însă leziuni.

După împerechere, femela rădașcă va depune ouăle în lemn umed care se află în putrefacție, la scurt timp murind atât femela, cât și masculul. Larvele de culoare alb-crem se hrănește tot cu lemn putrezit, de aceea
timpul de dezvoltare este atât de lung (trei-cinci ani).

Rădașca, insecta anului 2017

Societatea Lepidopterologică Română are în plan ca, în fiecare an, o insectă să fie numită insecta anului. Astfel că și rădașca a fost numită insecta anului în 2017, în România și în Republica Moldova. Mai mult decât atât, Ministerul
Mediului are un plan pe cinci ani de creştere a numărului de astfel de insecte, care, cum spuneam și mai sus în articol, nu sunt periculoase pentru oameni, însă aceștia au tendința de a le omorî, temându-se de ele.

Adevărul este că specia este pe cale de dispariție. Rădașca este colecționată de iubitorii de insecte, iar în folclorul românesc, este numită Boul lui Dumnezeu, precum și bourel, cerb sau buhai.