Cu un aspect cel puţin ciudat, musca-scorpion (Panorpa communis) este considerată de mulţi specialişti strămoşul fluturilor şi al moliilor de azi. Alţii, însă, cred despre aceste insecte că sunt, de fapt, nişte scorpioni mai mici înaripaţi.

În realitate, însă, nu pare să facă parte din aceeaşi familie. Există două asemănări care te duc cu gândul la aceeaşi specie. Prima o reprezintă organele genitale ale masculului, de dimensiuni foarte mari, ce sunt
ridicate în partea dorsală asemenea unul cleşte de scorpion. La femelă, cleştele este mai mic.

Cea de a doua asemănare este legată de forma corpului. Ambele insecte îl au îngust, iar abdomenul este subţire.

Se hrănesc cu muşte moarte

Muştele-scorpion se hrănesc, de regulă, cu insecte moarte, muşte, ţânţari, dar şi cu nectarul florilor. La randul lor, însă, pot fi o pradă extrem de şoară pentru păianjeni. Muştele-scorpion au aripile mari, antenele sunt
subţiri şi picioarele lungi.

Cum se face reproducerea

Femela este prinsă în cleştii masculului (organele genitale), aflaţi în zona abdomenului. Prin ei secretă un lichid pe care îl împrăştie, mai apoi, în procesul de împerechere. Imediat după procesul de metamorfozare,
femela îşi depune ouale în stratul superior al solului. La scurt timp, apar larvele, asemănătoare omizilor, care se sunt de culoare închisă şi trăiescîn locuri întunecate, de regulă, subterane, de unde îşi procură hrana:plante mucegăite, aflate în putrefacţie sau alte insecte moarte. Muştele-scorpion se întâlnesc, de regulă, vara şi toamna.