Par albine, dar nu sunt.
Sunt insecte, dar seamana cu fiinte din alte lumi. Sunt inspaimantatoare si periculoase, dar fascinante.

Este vorba despre viespi.
Viespile sunt acele insecte care nu sunt nici albine, nici furnici, ci umplu cumva nisa evolutiva dintre insectele amintite.

*Viespile, asemenea oamenilor, comunica prin mijloace tactile, olfactive, sonore si vizuale:
– Transmit mesaje frecandu-si antenele una de cealalta.
– Ele comunica, de asemenea, producand o substanta chimica mirositoare numita feromon; acest miros transmite informatii celorlalti membri ai comisiei, asemanator cu felul in care oamenii primesc informatii despre hrana prin simtul mirosului.

*Viata si comportamentul viespilor se grupeaza in trei mari categorii.
Avem, viespi solitare, care din momentul eclozarii pana in ultima clipa traiesc singure, cu exceptia perioadei de imperechere. Vin la rand cumplitele viespi care au inteles ca multimea este putere si traiesc in roiuri mari, asemenea albinelor. Dar cele mai interesante raman, de departe, viespile paraziti, al caror stil de viata aduce fiori reci oricui.

*Viespile sunt echipate cu un ac neted care le permite sa-si intepe de cate ori vor dusmanii. Spre deosebire de albine care mor in urma unei intepaturi deoarece acul lor este prevazut cu tepi care se blocheaza in trupul victimei. Asta pe langa faptul ca viespile au glande cu venin de rezerva mult mai dezvoltate decat cel al umilelor albine.

*Exista sute de specii de viespi care populeaza majoritatea habitatelor. Niciuna nu produce miere. Cea mai mare viespe sociala este viespea Gigant Asiatica, cu o lungime de pana la 5 centimetri.

*Viespile trec prin metamorfoza completa. Din ou iese o larva, care creste si naparleste (scapa de intreaga piele) de mai multe ori inainte de a se transforma in pupa. In interior, se transforma intr-un adult.
In cele din urma, un adult iese din pielea sa pupala.

*Traiesc in colonii: regina, lucratoare si masculin. In regiunile temperate o colonie traieste numai pana toamna, cand mor toate lucratoarele si masculin, ramanand numai regina care hiberneaza.

*Sunt pradatoare si isi hranesc si larvele cu insecte si omizi pe care le sfarama (larvele sunt hranite progresiv), iar adultii se hranesc cu sucuri dulci din fructe si din flori;

*Sunt insecte vitale – ele distrugand multe insecte daunatoare.

Viespile pot fi daunatoare pentru ca ataca albinele din stupi si distrug tesuturile plantelor (au nevoie de fibre vegetale pentru construirea cuibului).

Spre deosebire de albine, viespile de sex feminin au capacitatea de a intepa o tinta de mai multe ori, deoarece acul lor nu cade dupa utilizare. Victima trebuie neaparat sa fie vie.

Imediat dupa momentul imperecherii, cand viespea mama simte ca inlauntrul ei ouale au fost fecundate cu succes, decoleaza dis de dimineata cu un singur gand – sa gaseasca o omida, un paianjen, o musca, albina, lacusta, greiere sau gandac in care se va oua la propriu. Acum incepe truda. Ea este usoara ca un fulg. Prada este uneori de 10-15 mai grea decat ea. Nu isi pierde curajul. Il duce in gura peste pietre, peste ape, printre buruieni si chiar pe pereti verticali. Nu-l lasa nici daca o sperii, sau cand vrei sa i-l iei. Instinctul de mama biruieste intotdeauna.

Folosindu-se de acelasi ac intepator, viespea penetreaza trupul insectei pentru a lasa un ou microscopic.

Insecta posedata de oul viu este deja in alta lume. Veninul nu o ucide, dar o transforma intr-o faptura ametita, lipsita de puteri, care nu mai poate evada. In scurt timp, inauntrul ei simte o miscare. Mini-monstrul a eclozat! Viitoarea viespe este acum o larva mica si lacoma. Dar este in siguranta! Grijulia sa mama a lasat-o intr-un loc unde este inconjurata de caldura si are carne proaspata la discretie. Imediat se pune la masa, devorandu-si gazda pe dinauntru. E timpul sa se transforme in nimfa, pentru ca mai apoi sa tasneasca plina de viata – o viespe adulta gata sa reia jocul nesfarsit al Vietii cu Moartea.

Din fericire, viespile parazit nu isi depun ouale in oameni.
Solutia este simpla – de cate ori le intalniti, la picnic, la gratar, in excursie sau calatorie la bunici, evitati sa le intaratati.

De retinut!
Intepatura viespei poate fi foarte dureroasa, in special daca nu este tratata pe moment.

Intepatura viespei aduce in organism un venin care provoaca umflarea imediata a locului. Acesta trebuie curatat cu atentie; ideal ar fi sa aveti la dispozitie apa, sapun si solutii alcoolice.
Pentru persoanele care au cazut victime unui mare numar de intepaturi se recomanda o injectie cu adrenalina. Daca persoana continua sa se simta rau la 1 ora de la eveniment, este posibil sa apara dureri si in alte parti ale corpului, urmate de dificultati in respiratie, senzatie de greata si lesin. Acestea sunt semnele ca victima prezinta alergie la venin.
In ambele cazuri, trebuie dusa imediat la cel mai apropiat spital.
La fel ca orice vietate, au si ele un rol bine stabilit in lumea inconjuratoare. Putini stiu ca viespile sunt cel mai mare ajutor pentru agricultura, deoarece tin in frau numarul omizilor si lacustelor care alfel ar decima recoltele.