Ploșnița de pat este acea mică insectă care se strecoară cu ușurință în casele noastre. Tocmai din cauza dimensiunii mici a corpului este destul de greu să ții sub control o posibilă infestare cu ploșnițe de pat.
Despre cum recunoaștem o ploșniță de pat, în ce mediu trăiește, cum se înmulțește, cât de dăunătoare este și altele, aflați în cele de mai jos.
Descriere, origine și înmulțire
Ploșnița de pat, având numele științific Cimex lectularius, este o insectă supărătoare atât pentru păsări, cât și pentru om. Face parte din subordinul heteropterelor și are corp oval, aplatizat (spatele și abdomenul), de lungimea 2-8 milimetri, cu aripi atrofiate, de culoare brun-roșiatică, până la maro închis, iar picioarele sunt de culoare gălbuie (deci nu este cea verde, urât mirositoare, confundată de mulți).
Are aripi foarte mici de forma și dimensiunea unor solzi, însă insecta nu poate zbura, ea se deplasează cu rapiditate pe podele, pereți și alte suprafețe.
Ploșnița de pat își depune ouăle în crăpăturile pereților și ale mobilelor din casă, precum și în spatele tablourilor – în jur de 200-300 de ouă pe parcursul vieții. Zilnic, o femelă depune între 1-12 ouă. Are nevoie de o temperatură de 25 de grade Celsius pentru a se dezvolta, iar evoluția de la stadiul de ou la cel de insectă adultă durează între 4-6 săptămâni.
Ploșnițele de pat sunt insecte nocturne; ele stau ascunse ziua și ies noaptea pentru a se hrani. Acestea pot trăi perioade lungi făra hrana, chiar pana la 1 an de zile.
În ceea ce privește originea sa, ploșnița de pat ar veni din Asia, răspândindu-se mai apoi în toată lumea. În Europa centrală și estică este o insectă des văzută în casele oamenilor și în cotețele de păsări domestice (găini și porumbei, spre exemplu).
Este ploșnița de pat dăunătoare?
Nu s-au descoperit boli în urma mușcăturii de ploșnițe de pat, însă saliva pe care o lasă în urma mușcăturii poate provoca erupții cutanate și diverse reacții alergice. Dacă nu găsesc imediat un vas de sânge din care să se hrănească, acestea provoacă înțepături multiple până găsește o sursă abundentă.
Nefiind o mușcătură dureroasă, nu îți dai seama decât a doua zi, când te trezești și observi micile înțepături, uneori simțind mâncărime. Prin scărpinat, locul provocat de înțepătură se poate infecta.
Persoanele mai sensibile se pot simți obosite sau pot prezenta febră. Pentru că se înmulțesc extrem de repede (în principiu din cauza faptului că sunt clandestini, fiind ușor de trasportat în bagajele oamenilor), singura soluție realmente utilă este dezinsecția profesionistă care poate trata infestarea cu acești dăunători.
Foarte mare atenție! Există proceduri specifice la fel ca si substantele, netratând situația cu seriozitate, nu numai că nu se va rezovla problema, dar se va înrăutății drastic!
Mai în glumă, mai în serios, americanii au o vorbă: „Sleep tight, don’t let the bed bugs bite!”
Iar noi vă recomandăm specialiștii noștri ATUM ;).

Caută postări după categorii

